Sindromul de ochi uscat

Aşa numitul sindrom de ochi uscat înseamnă uscăciunea conjunctivei şi al corneei. Cel mai des apare din cauza deficienţei de producere al lacrimii în cantitate suficientă.


Se prezintă cel mai des în orele de după masă, seara, poate avea periodicitate sezonală (de exemplu primăvara-vara, care poate fi de origine alergică, dar cel mai des iarna, fiind-că atunci aerul este rece şi uscat, iar umiditatea este redusă atât în aer liber cât şi înauntru), la alţii după lucru de mai multe ore în faţa calculatorului (citirea de pe monitor produce rapid oboseala ochii, fiind-că numai anumiţi muşchi sunt folosite).

 

Iluminarea nu este uniformă pe suprafaţa de pe care se citeşte, ochiul se usucă datorită frecvenţei reduse al clipirii; acest lucru poate fi accentuat de efecte climatice, fumat), în unele cazuri la dame după menopauză, dar cel mai des la oamenii în vârstă.

 

Uscăciunea ochilor poate fi cauzat de conţinutul neadecvat al lacrimii, care se produce din cauza evaporării rapide al lacrimii. Cu toate că glandele lacrimale produc lacrimă în cantitate suficientă, din cauza evaporării rapide în timpul unor activităţi fizice sau în anumite medii nu poate acoperi ca un film uniform toată suprafaţa conjuntivală şi corneană.

 

Desigur poate fi simptomul unei boli mult mai severe, de exemplu poliartrita reumatoidă, lupus eritamatos sistemic, respectiv sindromul Sjögren. În aceste cazuri bineînţeles ochiul uscat nu este singurul simptom, deci nu trebuie să ne speriem, dar nu este nici de neglijat.

 

Cauza principală al problemei este de obicei pur şi simplu că pacienţii uită să clipească. Pentru că ochiul să funcţioneze în condiţii fiziologice optime ar fi necesar să clipim cel puţin de 15 ori pe minut. Închiderea intermitentă al pleopaelor asigură mediul fiziologic pentru ochi care garantează funcţiile normale, lacrima acoperind ca un film ochiul, îl umezeşte, iar acest film se reînprospătează la fiecare clipire.

 

Nu este rar că senzaţia de uscăciune să apare la purtătorii lentilelor de contact. În astfel de cazuri trebuie verificat, cadă lentila este purtată conform instrucţiunilor, de exemplu anumite tipuri de lentile de contact sunt concepute pentru un port zilnic de nu mai mult de 10 ore, astfel dacă lentilele sunt puse la ora 7 dimineaţa, după ce se ajunge acasă de la lucru este indicat scoaterea lor; simptomele sunt mai frecvente spre seară cu lentila rămasă pe ochi.

 

Anumite lentile mai avansate, al căror transmisibilitate de oxigen este ridicată cauzează mai rar astfel de probleme, dar şi ele sunt recomandate să fie scoase în timpul nopţii (înainte de culcare). Dacă siptomele se prezintă la primele ore de la inserţia lentilelor, iar ochii se înroşesc, ustură, lentilele trebuiesc scoase imediat, clătite cu soluţie specială, iar ochii trebuie să fie odihniţi pentru un timp.

 

Trebuie verificat dacă lentila nu este întoarsă, ruptă, expirată/purtată peste perioada recomandată. Dacă aceste semne apar la un purtător nou de lentile de contact, trebuie verificată reţeta, greşelile obişnuite al „începătorilor", de exemplu dacă nu a interschimbat lentila dreaptă cu cea stângă (la dioptrii diferite  pentru cei doi ochi), dacă respectă condiţiile de igienă.

 

În cazul în care nu găsim cauze concrete (şi care pot fi eliminate) pentru sindromul de ochi uscat, sau cauza nu poate fi eliminată (de exemplu la lucru este necesar să lucreze la calculator multe ore), numai simptomele pot fi ameliorate. În cazul calculatorului este posibil purtarea unui ochelar cu lentile speciale de protecţie (cu dioptrii sau fără), dacă lumina puternică este factorul deranjant se poate purta ochelari de soare sau cu lentile fotocromatice, iar cel mai des folosirea lacrimii artificiale de calitate.